Pe suprafete lente de joc, lovitura de pe partea dreapta constitue unul din elementele tehnice de baza ale jocului.
Ea se foloseste in schimburile de mingi de pe fundul terenului , in trecerea adversarului aflat la fileu sau ca lovitura pregatitoare venirii la fileu.
Din punct de vedere tactic, lovitura de pe partea dreapta se împarte in lovituri de asteptare, de atac si aparare. Cele mai importante diferentieri in mecanismul de bază al loviturilor privind actiunea bratului sunt datorate însa efectului care urmeaza sa fie imprimat mingii. Loviturile de pe partea dreapta se împart in:
-lovituri plate
-lovituri taiate
-lovituri liftate
Înainte de a prezenta biomecanica loviturii de pe partea dreapta , ne rezumam la actiunea corpului atat in pozitia de asteptare cat si in momentul lovirii propriu-zise. Pozitia de asteptare fundamentala in care talpile sunt paralele si departate cât latimea umerilor , genunchii usor indoiti, trunchiul usor aplecat (spatele drept), greutatea corpului egal repartizata pe ambele picioare, favorizează atât reactia optima a jucatorului ce urmeaza sa loveasca, cat si deplasarile rapide spre minge.
Sunt recomandate planficarea si gestionarea intregului program de construire a tehnicii in asa fel incat de la inceput sa fie predata pas cu pas derularea corecta a miscarii, pentru ca ulterior jucatorul sa corecteze cat mai putin si sa nu fie nevoit in nici un caz sa reânvete. Impulsul loviturii nu se dezvolta din miscarea bratului, ci mai ales din miscarea de rotatie a corpului.
Incepatorii tind de multe ori spre o rotatie excesiva , care provoaca in afara altor greseli, pierderea echilibrului.Pentru aceasta este necesara o pozitie fixa, care se obtine asa cum am descris anterior, prin departarea picioarelor.
Acest lucru inseamna ca rotatia corpului ar trebui cuplata cu o pozitie fixa, iar in cazul loviturilor scurte , rotatia va fi si ea corespunzatoare , adica scurta. Jucatorul trebuie sa-si dezvolte simtul pentru rotatia soldului si a umerilor la o miscare minima a bratelor.
Spre deosebire de vechea scoala ( modelul de varf in invatare si la ora actuala), tendinta in tenisul modern se indreapta spre delurari rapide si scurte , compacte ale loviturilor.
Fac o paranteza referitor la vechea scoala-invatarea si sfaturile oferite atunci se aplica fara precadere si in ziua de azi , avand un succes deplin, insa tendinta de accelerare a jocului obliga la o adaptare din partea jucatorului. In ziua de azi aproape nici un antrenor nu mai ofera antrenamente "ca la carte" , incearca sa adapteze miscarile si modelul marilor jucatori pentru invatarea propriu-zisa a copiilor , insa toti suntem diferiti. Partea pregatitoare a loviturii de pe partea dreapta incepe din pozitia de asteptare in care racheta este tinuta cu ambele maini in fata corpului.
Manerul rachetei este tinut cu degetele relaxate iar bratul drept executa o rotatie externa din articulatia umarului , traiectoria descrisa de racheta are forma unei semibucle. Cotul se indoaie usor ridicând capul rachetei la inaltimea umarului sau putin peste , retragerea rachetei se face cel mult pâna la prelungirea axei umerilor.
Miscarea bratului este intregita si se executa concomitent cu o pivotare de la stanga la dreapta pe piciorul drept , legata de ducerea piciorului stang inainte si transferul greutatii pe piciorul drept al carui genunchi este usor indoit, astfel se orienteaza axa umerilor perpendicular pe fileu.
Miscarea de lovire propriu-zisa este factorul determinant in executarea corecta a loviturii de pe partea dreapta. Traiectoria pe care se deplaseaza racheta difera in functie de efectul imprimat mingii. Efectul liftat este cel mai des folosit iar traiectoria pe care se deplaseaza racheta are la inceput o parte descendenta in care capul rachetei coboara sub inaltimea unde urmeaza sa fie lovita mingea, imprimand mingii o rotatie inainte in directia ei de inaintare.
Contactul cu mingea se face in dreptul piciorului stang sau putin inaintea lui iar planul de lovire al rachetei in momentul impactulu este orientat spre fileu si perpendicular pe sol. Transferul greutatii corpului trece de pe piciorul din spate pe piciorul din fata , iar in momentul impactului mingii cu racheta genunchii se întind înaltând centrul de greutate. In momentul impactului, varful rachetei trebuie sa se afle cel putin la nivelul incheieturii mâinii, bratul stang orientat spre fileu cu cotul usor indoit, piciorul drept se sprijina pe varf , axa umerilor ajunge paralela cu fileul.
In finalul miscarii, racheta este dusa in continuare inainte si in sus in asa fel ca pumnul care strange manerul rachetei sa ajunga pana la nivelul fetei.
Dupa terminarea miscarii se revine in pozitia de asteptare.
sâmbătă, 15 iunie 2013
Antrenament- "Lectie de meci"
Complexitatea jocului de tenis in momentul actual, ne "zdruncina"comportamentul in cadrul antrenamentului , obligandu-ne sa abordam antrenamentul ca pe un meci.
Ar trebui ca toate miscarile pana la lovitură ,de la lovitură inapoi in pozitia initială, precum şi poziţia de lovire in teren, trebuie sa corespundă intocmai miscarilor si poziţiilor dorite in meci.
Tot ceea ce se face pe o perioadă mai indelungată legat de miscare este memorat treptat , indiferent daca aceste exercitii ale miscarilor au fost corecte sau false. In cadrul meciurilor poate fi folosit si va fi folosit doar ceea ce a fost memorat, adica chiar si derularile gresite ale miscarilor.
Daca se permite ca anumite miscări sau parti de miscare sa fie realizate in mod gresit in timpul antrenamentului sau al exercitiilor, acestea vor fi memorate ca amprente mentale defectuase si vor iesi la iveală sub aceasta formă in conditii reale de meci.
In cadrul antrenamentului , multi antrenori cer jucatorului ca dupa o lovitura din deplasare de forehand din coltul terenului , sa-si continue drumul inspre afara si inspre inapoi, pentru a se alinia din nou.
Pe langa acest lucru, i se mai cere elevului sa mearga cu intregul corp catre minge, acest lucru nu are cum sa functioneze, si cu atat mai putin in acest stadiu, deoarece sunt cerute doua miscari contrare ale corpului in acelasi timp. Astfel sportivul loveste automat spre inapoi, aplecat fiind spre spate, ceea ce nu corespunde nici cursului loviturii si nici realitatii meciului, deoarece dupa o lovitura din coltul terenului, trebuie sa te intorci la mijloc pentru a acoperi terenul, nu sa fugi mai departe spre afara si inspre inapoi.
La lovitura de voleu trebuie avut grijă , ca dupa lovitura jucatorul sa alerge imediat putin inainte, dar mai ales spre mijloc, astfel este memorata treptat stapanirea corecta a situatiei in mod independent de memorarea inconstientă a lucrului corect al corpului.
Pentru pozitia de pornire si lovire de pe linia de fund , se recomanda sa se stea putin in spatele , pe sau chiar in fata liniei de fund si cu tendinta de a merge mai departe spre interiorul terenului. Daca jucatorului i se permite sa invete intreaga pregatire a tehnicii loviturilor stand mult in spatele liniei de fund, mai tarziu jucatorul va juca tot de acolo si in timpul meciului si s-ar putea sa nimereasca mingiile prea tarziu pe traiectoria ascendenta exercitand astfel prea putina presiune.
Ar trebui ca toate miscarile pana la lovitură ,de la lovitură inapoi in pozitia initială, precum şi poziţia de lovire in teren, trebuie sa corespundă intocmai miscarilor si poziţiilor dorite in meci.
Tot ceea ce se face pe o perioadă mai indelungată legat de miscare este memorat treptat , indiferent daca aceste exercitii ale miscarilor au fost corecte sau false. In cadrul meciurilor poate fi folosit si va fi folosit doar ceea ce a fost memorat, adica chiar si derularile gresite ale miscarilor.
Daca se permite ca anumite miscări sau parti de miscare sa fie realizate in mod gresit in timpul antrenamentului sau al exercitiilor, acestea vor fi memorate ca amprente mentale defectuase si vor iesi la iveală sub aceasta formă in conditii reale de meci.
In cadrul antrenamentului , multi antrenori cer jucatorului ca dupa o lovitura din deplasare de forehand din coltul terenului , sa-si continue drumul inspre afara si inspre inapoi, pentru a se alinia din nou.
Pe langa acest lucru, i se mai cere elevului sa mearga cu intregul corp catre minge, acest lucru nu are cum sa functioneze, si cu atat mai putin in acest stadiu, deoarece sunt cerute doua miscari contrare ale corpului in acelasi timp. Astfel sportivul loveste automat spre inapoi, aplecat fiind spre spate, ceea ce nu corespunde nici cursului loviturii si nici realitatii meciului, deoarece dupa o lovitura din coltul terenului, trebuie sa te intorci la mijloc pentru a acoperi terenul, nu sa fugi mai departe spre afara si inspre inapoi.
La lovitura de voleu trebuie avut grijă , ca dupa lovitura jucatorul sa alerge imediat putin inainte, dar mai ales spre mijloc, astfel este memorata treptat stapanirea corecta a situatiei in mod independent de memorarea inconstientă a lucrului corect al corpului.
Pentru pozitia de pornire si lovire de pe linia de fund , se recomanda sa se stea putin in spatele , pe sau chiar in fata liniei de fund si cu tendinta de a merge mai departe spre interiorul terenului. Daca jucatorului i se permite sa invete intreaga pregatire a tehnicii loviturilor stand mult in spatele liniei de fund, mai tarziu jucatorul va juca tot de acolo si in timpul meciului si s-ar putea sa nimereasca mingiile prea tarziu pe traiectoria ascendenta exercitand astfel prea putina presiune.
marți, 4 iunie 2013
Prizele Rachetei
Despre prizele rachetei s-au scris pana in prezent carti intregi, existand o cantitate uriasa de nume si denumiri ale diverselor prize.
Pentru a intensifica si mai mult haosul, terminologia europeana se deosebeste partial de cea americana si de cea australiana.
Indiferent de diversele nume si denumiri, care s-au unuficat in ultimii ani,motivam prizele avantajoase, prezentand sensul si rolul acestora.
O priza optima trebuie sa asigure pentru lovitura respectiva premise optime pentru un transfer optim al impulsului intr-un punct de impact. Un transfer optim de impuls este dat insa numai atunci cand incheietura mainii opune o rezistenta mare mingii lovite, cand varful rachetei si mana care loveste se afla la o distanta si pe o directie corecta fata de corp si cand corpul se afla in echilibru.
Deoarece punctul de impact ideal este stabilit pentru toate loviturile, este de recomandat ca la stabilirea prizei corecte, racheta sa fie adusa mai intai in aceasta pozitie cu mana care nu joaca. Astfel varful rachete la forehand , de exemplu, va fi adus, in cazul unui cot indoit oarecum lateral fata de centrul de greutate al corpului, intr-o pozitie verticala.
Racheta pozitionata astfel este prinsa apoi cu mana care loveste, si una dintre prizele optime pentru aceasta lovitura este perfecta. Aceasta priza permite executarea tuturor loviturilor de forehand (drive, topspin, slice, drop shot, voleul de forehand) in punctul optim de impact cu incheietura mainii, pozitionata normal si mulculatura antebratului relativ relaxata. Cu cat palma este intoarsa mai mult spre stanga, cu atat se deplaseaza mai mult punctul de impact inspre inapoi si mana poate opune cu atat mai putina rezistenta , deoarece incheietura mainii, si prin ea palma, aluneca din ce in ce mai mult peste maner. Priza estica are varful format din degetul mare si cel aratator la mijlocul fetei superioare a manerului rachetei.Baza degetului aratator pe fata superioara si din dreapta , iar podul palmei, de asemenea, pe aceasta fata.
Priza Continentala: La priza continentala sau priza semicontinentala la forehand , cotul trebuie sa fie intins in mod nenatural si se ajunge la incordarea intregii mulsculaturi a bratului. Priza continentala are varful unghiului format din degetul mare si cel aratator plasat pe muchia superioara a partii stangi a rachetei .
Cu cat palma este intoarsa mai mult spre dreapta , cu atat mai mult va aluneca sub maner.Astfel punctul de impact se deplaseaza din ce in ce mai mult spre inainte si in acest caz , din nou, rezistenta mainii va scadea.Mai departe se ajunge in situatia extrema pana la asa-numita priza extrema (vestica), care se preteaza foarte bine pentru un topspin puternic.
Pentru drive, slive, drop shot si voleu , nu este adecvata priza vestica.
Priza vestica determina o inclinare mare spre inainte a partii superioare a ramei rachetei si are varful unghiului format din degetul mare si cel aratator pe muchia superioara a partii drepte a rachetei, iar baza degetului mare si podul palmei pe fata laterala si din dreapta a rachetei.
Pentru backhand (lovitura de pe partea stanga), se foloseste cu succes priza continentala fiind adecvata pentru toate loviturile de backhand si anume:drive, topspin, slice, voleul de backhand.
In cazul corpului pozitionat lateral, racheta se tine cu mana stanga in fata corpului in asa fel incat cu cotul intins in mod natural si cu suprafata rachetei verticala, poate fi prinsa cu mana dreapta de sus in fata centrului de greutate al corpului. Inclinarea planului rachetei poate influenta executia unei lovituri, iar cele mai eficiente lovituri de pe partea dreapta se obtin cu priza estica, iar pentru loviturile de pe partea stanga priza continentala.
O priza corecta, este aceea care asigura jucatorului un randament maxim in executarea tuturor procedeelor tehnice.
Pentru a intensifica si mai mult haosul, terminologia europeana se deosebeste partial de cea americana si de cea australiana.
Indiferent de diversele nume si denumiri, care s-au unuficat in ultimii ani,motivam prizele avantajoase, prezentand sensul si rolul acestora.
O priza optima trebuie sa asigure pentru lovitura respectiva premise optime pentru un transfer optim al impulsului intr-un punct de impact. Un transfer optim de impuls este dat insa numai atunci cand incheietura mainii opune o rezistenta mare mingii lovite, cand varful rachetei si mana care loveste se afla la o distanta si pe o directie corecta fata de corp si cand corpul se afla in echilibru.
Deoarece punctul de impact ideal este stabilit pentru toate loviturile, este de recomandat ca la stabilirea prizei corecte, racheta sa fie adusa mai intai in aceasta pozitie cu mana care nu joaca. Astfel varful rachete la forehand , de exemplu, va fi adus, in cazul unui cot indoit oarecum lateral fata de centrul de greutate al corpului, intr-o pozitie verticala.
Racheta pozitionata astfel este prinsa apoi cu mana care loveste, si una dintre prizele optime pentru aceasta lovitura este perfecta. Aceasta priza permite executarea tuturor loviturilor de forehand (drive, topspin, slice, drop shot, voleul de forehand) in punctul optim de impact cu incheietura mainii, pozitionata normal si mulculatura antebratului relativ relaxata. Cu cat palma este intoarsa mai mult spre stanga, cu atat se deplaseaza mai mult punctul de impact inspre inapoi si mana poate opune cu atat mai putina rezistenta , deoarece incheietura mainii, si prin ea palma, aluneca din ce in ce mai mult peste maner. Priza estica are varful format din degetul mare si cel aratator la mijlocul fetei superioare a manerului rachetei.Baza degetului aratator pe fata superioara si din dreapta , iar podul palmei, de asemenea, pe aceasta fata.
Priza Continentala: La priza continentala sau priza semicontinentala la forehand , cotul trebuie sa fie intins in mod nenatural si se ajunge la incordarea intregii mulsculaturi a bratului. Priza continentala are varful unghiului format din degetul mare si cel aratator plasat pe muchia superioara a partii stangi a rachetei .
Cu cat palma este intoarsa mai mult spre dreapta , cu atat mai mult va aluneca sub maner.Astfel punctul de impact se deplaseaza din ce in ce mai mult spre inainte si in acest caz , din nou, rezistenta mainii va scadea.Mai departe se ajunge in situatia extrema pana la asa-numita priza extrema (vestica), care se preteaza foarte bine pentru un topspin puternic.
Pentru drive, slive, drop shot si voleu , nu este adecvata priza vestica.
Priza vestica determina o inclinare mare spre inainte a partii superioare a ramei rachetei si are varful unghiului format din degetul mare si cel aratator pe muchia superioara a partii drepte a rachetei, iar baza degetului mare si podul palmei pe fata laterala si din dreapta a rachetei.
Pentru backhand (lovitura de pe partea stanga), se foloseste cu succes priza continentala fiind adecvata pentru toate loviturile de backhand si anume:drive, topspin, slice, voleul de backhand.
In cazul corpului pozitionat lateral, racheta se tine cu mana stanga in fata corpului in asa fel incat cu cotul intins in mod natural si cu suprafata rachetei verticala, poate fi prinsa cu mana dreapta de sus in fata centrului de greutate al corpului. Inclinarea planului rachetei poate influenta executia unei lovituri, iar cele mai eficiente lovituri de pe partea dreapta se obtin cu priza estica, iar pentru loviturile de pe partea stanga priza continentala.
O priza corecta, este aceea care asigura jucatorului un randament maxim in executarea tuturor procedeelor tehnice.
Despre tenisul de camp
Jocul de tenis datorita spectaculozitatii si complexitatii lui, se bucura azi de o popularitate crescanda in lumea intreaga.
Oamenii de toate varstele au descoperit in tenis o posibilitate de recreare si miscare in zone verzi , aerisite , amenajate corespunzator , marind numarul celor ce practica cu regularitate sportul.
Jocul de tenis in Romania- primele forme organizate dateaza de la sfarsitul secolului al XIX lea (1888-1889) cand se infiinteaza in Bucuresti clubul de tenis numit "Tenis Raquets".
In anul 1898 se infiinteaza la Galati un club numit "Galatz tenis club" cu statut in limba franceza.
Romania participa pentru prima data la Olimpiada de la Paris in anul 1924.
In anul 1928 se joaca pentru prima data tenis in Romania pe terenuri cu zgura rosie.
La 13 februarie 1929 se infiinteaza F.R.T.
Anul 1947 aduce afirmarea unui mare jucator Gh.Viziru.
In anul 1959 se remarca Ion Tiriac, unul dintre cei mai buni jucatori pe care i-a avut Romania.
In anul 1966 apare pentru prima data pe lista laureatilor campionatului national (in proba de dublu mix) , Ilie Nastase, cel care avea sa devina cel mai mare jucator de tenis pe care l-a avut Romania si unul din cei mai buni jucatori din lume.
Tot in anul 1966, echipa Romaniei, pentru Cupa Davis este formata din Ion Tiriac si Ilie Nastase. In ultimii ani, tenisul a avut prilejul de afirmare pe plan international cu ajutorul lui Victor Hanescu si Sorana Carstea.
In tara noastra, ca dealtfel in toate tarile, conceptia de joc este influentata in cea mai mare masura de felul suprafetei de joc. Jocul pe zgura este mai complex decat pe suprafete "repezi", mingea trece de mai multe ori peste plasa, rezultatele valoroase se pot obtine numai prin alternarea jocului de pe fundul terenului cu cel din apropierea plasei. In tenisul modern a crescut considerabil importanta serviciului, returului de serviciu si loviturilor din vole, ca lovituri de luare a initiativei , de crestere a vitezei de circulatie a mingii si de castigare a punctului.
Conceptia jocului de pe fundul terenului este specifica suprafetelor lente iar in ultimul timp, acesta s-a transformat dintr-un joc de asteptare a greselilor adversarului intr-un joc activ de punere a adversarului in situatia sa greseasca. Actiunile tactice intreprinse de jucatorul ramas pe fundul terenului pot fi deopotriva de atac si de aparare.
Apararea impotriva adversarului venit la plasa , are fie sarcina impiedicarii adversarului de a castiga punctul si acesta se realizeaza prin trimiterea unor mingi inalte (loburi) sau a unor mingi indreptate spre picioarele adversarului, fie sarcina castigarii directe a punctului prin trimitereacunor mingi rapide in lateral.
Principala varianta a atacului de pe fundul terenului , in conditiile in care jucatorul nu intentioneaza sa vina la plasa , este aceea a aducerii adversarului la plasa prin executarea unor mingi scurte si pasarea lui.
Eficacitatea jocului din apropierea plasei depinde in mare masura de felul in care a fost pregatita venirea la plasa. Venirea la plasa poate fi pregatita fie printr-un serviciu puternic si bine plasat, fie printr-o lovitura de pe fundul terenului care sa favorizeze alergarea spre plasa. Realizarea unei anumite conceptii in jocul pe fundul terenului sau in apropierea plasei presupune dezvoltarea pe o treapta inalta a calitatilor fizice. Tendinta de simplificare a jocului atrage dupa sine micsorarea numarului de lovituri necesare realizarii unui joc eficient.
Pentru aplicarea cu succes a conceptiei de joc , descrise mai sus, este necesara invatarea si perfectionarea urmatoarelor lovituri: -lovitura de pe partea dreapta liftata -lovitura de pe partea stanga usor taiata si liftata -serviciul plat si servicii cu efect -loviturile din vole -loviturile de atac de pe partea dreapta si stanga -returul de serviciu -smeciul -lobul -mingile amortizate.
Oamenii de toate varstele au descoperit in tenis o posibilitate de recreare si miscare in zone verzi , aerisite , amenajate corespunzator , marind numarul celor ce practica cu regularitate sportul.
Jocul de tenis in Romania- primele forme organizate dateaza de la sfarsitul secolului al XIX lea (1888-1889) cand se infiinteaza in Bucuresti clubul de tenis numit "Tenis Raquets".
In anul 1898 se infiinteaza la Galati un club numit "Galatz tenis club" cu statut in limba franceza.
Romania participa pentru prima data la Olimpiada de la Paris in anul 1924.
In anul 1928 se joaca pentru prima data tenis in Romania pe terenuri cu zgura rosie.
La 13 februarie 1929 se infiinteaza F.R.T.
Anul 1947 aduce afirmarea unui mare jucator Gh.Viziru.
In anul 1959 se remarca Ion Tiriac, unul dintre cei mai buni jucatori pe care i-a avut Romania.
In anul 1966 apare pentru prima data pe lista laureatilor campionatului national (in proba de dublu mix) , Ilie Nastase, cel care avea sa devina cel mai mare jucator de tenis pe care l-a avut Romania si unul din cei mai buni jucatori din lume.
Tot in anul 1966, echipa Romaniei, pentru Cupa Davis este formata din Ion Tiriac si Ilie Nastase. In ultimii ani, tenisul a avut prilejul de afirmare pe plan international cu ajutorul lui Victor Hanescu si Sorana Carstea.
In tara noastra, ca dealtfel in toate tarile, conceptia de joc este influentata in cea mai mare masura de felul suprafetei de joc. Jocul pe zgura este mai complex decat pe suprafete "repezi", mingea trece de mai multe ori peste plasa, rezultatele valoroase se pot obtine numai prin alternarea jocului de pe fundul terenului cu cel din apropierea plasei. In tenisul modern a crescut considerabil importanta serviciului, returului de serviciu si loviturilor din vole, ca lovituri de luare a initiativei , de crestere a vitezei de circulatie a mingii si de castigare a punctului.
Conceptia jocului de pe fundul terenului este specifica suprafetelor lente iar in ultimul timp, acesta s-a transformat dintr-un joc de asteptare a greselilor adversarului intr-un joc activ de punere a adversarului in situatia sa greseasca. Actiunile tactice intreprinse de jucatorul ramas pe fundul terenului pot fi deopotriva de atac si de aparare.
Apararea impotriva adversarului venit la plasa , are fie sarcina impiedicarii adversarului de a castiga punctul si acesta se realizeaza prin trimiterea unor mingi inalte (loburi) sau a unor mingi indreptate spre picioarele adversarului, fie sarcina castigarii directe a punctului prin trimitereacunor mingi rapide in lateral.
Principala varianta a atacului de pe fundul terenului , in conditiile in care jucatorul nu intentioneaza sa vina la plasa , este aceea a aducerii adversarului la plasa prin executarea unor mingi scurte si pasarea lui.
Eficacitatea jocului din apropierea plasei depinde in mare masura de felul in care a fost pregatita venirea la plasa. Venirea la plasa poate fi pregatita fie printr-un serviciu puternic si bine plasat, fie printr-o lovitura de pe fundul terenului care sa favorizeze alergarea spre plasa. Realizarea unei anumite conceptii in jocul pe fundul terenului sau in apropierea plasei presupune dezvoltarea pe o treapta inalta a calitatilor fizice. Tendinta de simplificare a jocului atrage dupa sine micsorarea numarului de lovituri necesare realizarii unui joc eficient.
Pentru aplicarea cu succes a conceptiei de joc , descrise mai sus, este necesara invatarea si perfectionarea urmatoarelor lovituri: -lovitura de pe partea dreapta liftata -lovitura de pe partea stanga usor taiata si liftata -serviciul plat si servicii cu efect -loviturile din vole -loviturile de atac de pe partea dreapta si stanga -returul de serviciu -smeciul -lobul -mingile amortizate.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)